Planul Andinia

Conspiratiile noastre de fiecare zi

Am vazut pe repede-inainte cele doua sezoane din “Yosi, the Regretful Spy“. Binge-watching ca la carte, in cateva putine zile am lichidat ambele sezoane. Auzisem lucruri bune despre el, am bagat torentele in priza, am gasit usor sezonul intai, ceva mai greu sezonul doi doar ca sa aflu apoi ca aveam deja serialul pe Prime, m-am chinuit degeaba cu torentele.

Nu am sa va povestesc serialul, ca poate vreti sa il vedeti, chiar merita, e bine facut, personaje complicate si credibile, loialitati foarte incalcite si identitati fluide, care curg de la o tara la alta, de la o religie la alta.

Mie mi-a atras atentia doar ideea centrala a serialului si anume intrebarea anxioasa a argentinienilor “cum ar fi daca intr-o buna zi ne-am da seama ca ni se pregateste soarta palestinienilor?”

Adica ne dam seama ca suntem colonizati incet si sigur de o minoritate cu o agenda ascunsa, care se inarmeaza si apoi isi declara propriul stat in interiorul tarii noastre, indiferent care o fi acea tara?

Vecinii nostri de cartier care au magazine de la care ne facem cumparaturile zilnic, care au propriile scoli, gradinite, care ne zambesc in fiecare zi in timp ce vin tot mai multi la noi in tara si cumpara discret noi si noi terenuri si se organizeaza pentru secesiune si razboi civil.

“Planul Andinia“ este o teorie a conspiratiei veche de la inceputul secolului trecut, care pretindea ca evreii doresc sa isi creeze un stat evreiesc intr-o parte din teritoriul statelor Chile si Argentina. O teorie mai veche decat insasi existenta statului Israel si care in final s-a dovedit adevarata, atata doar ca nu s-a materializat in Argentina ci in Palestina.

Mai intai au venit valuri-valuri de colonisti amabili si zambitori, care nu doreau desigur decat sa fuga de persecutii si sa aiba o viata linistita alaturi de populatia locala, apoi au cumparat mult pamant, au adus arme prin contrabanda si in final si-au construit propriul stat in interiorul tarii in care venisera. Acelasi scenariu, inceput cam in acelasi timp si in Palestina si in Argentina/Chile, atata doar ca in Argentina nu a fost dus pana la capat. Palestinienii n-au fost asa de norocosi.

Sigur ca ADL si alte organizatii evreiesti din intreaga lume au ridiculizat permanent “Planul Andinia” ca fiind un mit anti-semit, o teorie a conspiratiei, o bazaconie. Chiar daca Argentina a dus o politica agresiva de atragere a evreilor europeni inca din 1880, chiar daca Theodor Herzl, parintele zionismului a luat in considerare alternativa “Andinia“ la “Palestina”.

Societatea argentiniana a trait permanent cu ingrijorarea ca “Planul Andinia“ este real si este o amenintare pentru tara lor. Iar dupa aparitia in 1948 a Statului Israel in interiorul Palestinei, colonizata cu zambetul pe buze si armele in valiza, si-au dat seama ca acest cosmar este perfect posibil. Nu neaparat obligatoriu, dar posibil. Cu sanse mult mai mici in zilele noastre, cand toate resursele evreimii mondiale merg intr-o singura directie, Statul Israel, nu si in proiecte alternative, ca “Andinia“. Dar faptul ca acum nu mai este de actualitate nu ii scapa pe argentinieni de fiorii reci ca la un moment dat era in derulare si perfect posibil.

In serialul de care va vorbesc un tanar absolvent al unei scoli de politie din Argentina primeste misiunea sa se infiltreze in comunitatea evreiasca pentru a afla in ce stadiu se mai afla Planul Andinia. Ce se intampla cu el si misiunea lui aflati din serial.

In Argentina reala din timpul dictaturii din 1976-1983 nu si-au mai pierdut vremea cu spioni ci armata a torturat cativa prizonieri evrei pentru a afla direct in ce stadiu se afla Planul Andinia, insa fara prea mare succes. Ori au torturat evrei care habar nu aveau pe ce lume traiesc, ori Planul Andinia nu mai era de actualitate.

In 2011 un turist israelian a incendiat si distrus 17.000 de hectare de padure din Patagonia din Chile, parte din teritoriul pe care gura lumii conspirationista sustine ca ar face parte din Planul Andinia.

Dar pentru ca cele 17.000 de hectare de padure au fost distruse doar din greseala desigur, iar Rother Singer, turistul israelian piroman parea nevinovat l-au lasat sa plece acasa, mai ales ca promisese ca va plati si ceva despagubiri cand va fi posibil.

Iar faptul ca unii politicieni din Chile au pomenit in treacat si de Planul Andinia a atras proteste vehemente din partea ADL. Un fel de “babaeti, o lasam si noi mai moale cu conspiratiile? Ce daca a un turist israelian a distrus 17.000 de hectare de padure? Se poate intampla oricaruia dintre noi.“

Planul Andinia nu e singurul exercitiu de imaginatie de genul “cum ar fi fost daca am fi avut soarta palestinienilor?”

A mai existat unul similar, numit “Iudeopolonia“ in care polonezii aveau (si unii au inca) ingrijorari similare cu argentinienii. Inca din 1858.

Apoi “Uganda Scheme“, in care soarta palestinienilor ar fi trebuit sa o aiba ugandezii, apoi “Republica Evreiasca din Rusia“ care chiar exista, doar ca evreii nu vor sa stea acolo, ca e frig, sunt rusi si e naspa, apoi “Planul Fugu“ in care colonistii evrei s-ar fi stabilit in Japonia, “Planul Madagascar“ etc etc.

Habar n-am daca ugandezii, argentinienii, malgasii ar trebui sa le fie recunoscatori palestinienilor ca si-au luat ei teapa istorica si astfel Uganda, Argentina si Madagascarul au scapat de iudeo-belele. Habar n-am daca Planul Andinia si toate celelalte sunt mituri sau realitati alternative care n-au mai avut loc. Uneori granita dintre un mit si realitate e atat de fina incat le scapa pana si istoricilor. Mai ales istoricilor care au salarii bune. 😊

Cum ar fi sa te trezesti intr-o buna dimineata ca esti un fel de palestinian? Ca in interiorul tarii tale a aparut o alta tara? Sigur, este o intrebare ipotetica, pentru ca in afara de palestinieni nu mai patit-o nimeni niciodata.

Eu doar voiam sa va spun ca “Yosi, the Regretful Spy“ e un serial scurt si bun, merita sa il vedeti, il gasiti pe Prime si pe torente. Vizionare placuta!