Romania Needucata

România educației abandonate: Criza din mediul rural și viitorul unei țări analfabete

România anului 2025 se confruntă cu una dintre cele mai grave crize sistemice din istoria sa recentă: prăbușirea educației din mediul rural. Dincolo de reformele anunțate, dincolo de strategiile pe hârtie, cifrele vorbesc clar și dureros. Aproape jumătate dintre copiii născuți anual nu vor ajunge să finalizeze un ciclu educațional complet, iar dacă tendința actuală continuă, România risca să aibă, în mai puțin de 15 ani, peste 3 milioane de adulți fără educație reală.

Ministrul Educației, Daniel David, a recunoscut că învățământul rural este într-o stare critică și necesită o reformă rapidă . El a subliniat că analfabetismul funcțional atinge cote alarmante, afectând direct securitatea națională.

Raportul OCDE din mai 2025 evidențiază disparități semnificative între mediul urban și rural în ceea ce privește participarea și rezultatele educaționale . Elevii din zonele rurale sunt mai predispuși să abandoneze școala și sunt subreprezentați în învățământul terțiar .

Voi incerca sa fac o prezentare mai elocventa si in cuvinte mai putin sofisticate pentru intelegerea fenomenului catastrofal.Cifrele prezentate mai jos sunt bazate pe statistici si rapoarte oficiale si(sau) ale asociatiilor care se ocupa de problemele copiilor.

Analiza pe baza cifrelor prezentate

1. Generație de bază: 155.000 de copii/an

• Oras: 82.250 (53%)

• Rural: 69.750 (47%)

2. Abandon școlar: 35.000 (22,5%)

• Urban: 8.750 (10,6%)

• Rural: 26.250 (37,6%)

🔴 Problema gravă este în mediul rural, unde peste 1 din 3 copii renunță la școală din care 1 din 4 renunta in ciclul primar si gimnazial.

3. Bacalaureat promovat : 71.752 (46,2% din total / 60% din cei care termină liceul)

• Urban: 52.920 (64,3%)

• Rural: 18.832 (27%)

🔴 Decalaj uriaș între urban și rural – semn al inegalității sistemice. 1 din 4 din tinerii din mediul rural nu iau examenul de bacalaureat.

4. Acces la invatamantul superior: 35.000 (22,6% din total / 48,8% din cei cu BAC)

• Urban: 26.250 (32% din total urban)

• Rural: 8.750 (12,5% din total rural)

🔴 Doar 1 din 3 copii de la oras si 1 din 8 copii din rural ajung la facultate. Practic, un copil născut la sat are de 2,5 ori mai puține șanse să urmeze studii superioare decât unul de la oraș.

5. Copii în afara sistemului de educație: 350.000+

🔴 Asta înseamnă 1 din 5 copii (estimativ) nu sunt cuprinși într-o formă de învățământ.

6. Analfabetism funcțional: ~54.000/an

Pe 12 ani de școală, asta înseamnă:

• 648.000 de elevi care nu pot înțelege un text sau rezolva o problemă simplă.

🔴 Educație de formă, fără fond – sistemul îi trece dintr-o clasă în alta, dar fără competențe reale.

7. Rezultatul final:

• 1.100.000 de copii nescolarizați sau educați superficial doar in ultimii 12(doisprezece) ani, fara a lua in calcul ceilalti douazeci care nu cred ca au fost prea buni. Daca am adauga un numar mediu la jumatatea celui existent in ultimul deceniu am putea dubla totalul, adica 2.200.000 de cetateni aflati in aceeasi situatie.

• Daca adaugam in fiecare an inca +83.000/an si mentinem situatia de fapt in 2035 vom avea circa 3.000.000 de romani needucati! Asta ar insemna aproximativ 40% din totalul populatiei active.

Consecințe pentru o țară cu 40% needucati sau analfabeți funcționali:

1. Economia – blocaj pe termen lung

• Forță de muncă neproductivă, slab calificată

• Incapacitate de a folosi tehnologia, aplicații sau proceduri moderne

• Blocaj în dezvoltarea industriilor competitive (IT, servicii, cercetare)

• Creștere a muncii la negru și a veniturilor informale

• Emigrarea celor educați – exodul creierelor se va accentua.

2. Societate – polarizare și fragilitate

• Oameni ușor manipulabili de fake news, conspirații, populism

• Participare redusă în viața civică (vot, voluntariat, dezbatere)

• Răspândirea urii, fricii și xenofobiei

• Inadaptare socială și profesională

3. Statul – haos instituțional și corupție

• Lipsă de încredere în instituții

• Sărăcie structurală (nu doar lipsă de bani, ci lipsă de perspective).

• Corupție tolerată sau neînțeleasă

• Presiune uriașă pe sistemul social (ajutoare, sănătate, justiție).

• Sistemul democratic devine disfuncțional: legi, reguli, drepturi nu mai sunt înțelese sau apărate

4. Educația – colaps generațional

• Părinți care nu pot sprijini educația propriilor copii

• Reproducerea sărăciei și a eșecului educațional în lanț

• Lipsa valorii acordate cunoașterii, argumentării, competenței

Consecinte

In final Romania va arata :

• O țară săracă, izolată și fără perspectivă

• Cu un electorat vulnerabil la extremism și promisiuni fără acoperire

• Cu o economie care nu poate concura în UE sau global

• Cu o administrație incapabilă să gestioneze digitalizarea, crizele, tranzițiile

• Cu o tara mai mult decat expusa razboiului hibrid si informational

Adica o tara a carei existenta, integritate si securitate vor fi puse intr-un pericol mult mai mare decat ne putem imagina.

Situația în rural

Situatia reala a sistemului scolar rural este foarte dura:

• Școli învechite, insalubre, dotări lipsă

• Profesori slab pregătiți sau trimiși „cu arcanul”, fără motivație

• Clase combinate, fără specializări reale (ex: un învățător predă și biologie, și geografie, și muzică)

• Nivelul saraciei in mediul rural care e undeva spre 35%. Asta se traduce prin lipsa hainelor, rechizitelor precum si hranei necesare. O mare parte din copii se culca flamanzi si nu au imbracamintea si incaltamintea necesara.

• Lipsă biblioteci, laboratoare, internet funcțional

• Infrastructură rutieră slabă = izolare completă a copiilor

• Mentalități sărace, lipsă de perspectivă, abandon familial

In conditiile astea nu trebuie sa ne mai mire ca 1 din 4 elevi abandoneaza scoala generala!

Nu mi-am propus sa detaliez aici si celelalte lipsuri si deficiente ale sistemului de invatamant preuniversitar in general dar trebuie sa mentionez :

• Lipsa școlilor moderne și a infrastructurii educaționale: laboratoare, biblioteci, echipamente IT

• Materiale didactice insuficiente sau depășite

• O programă școlară învechită, încărcată și neadaptată realităților actuale

• Metode de predare și evaluare rigide, neinteractive, ineficiente

• Cadre didactice nepregătite pentru noile generații și neplătite corespunzător

Aceste deficiențe nu doar că afectează performanța elevilor, ci și întreaga cultură educațională a țării. Le voi detalia cu alte ocazii.

Soluția: Campusuri școlare regionale moderne

Propun construirea de campusuri educaționale regionale în comune mari, care să deservească o rază de 25–30 km.

Ce conțin aceste campusuri:

• Școală generală și (eventual)liceu cu dotări moderne

• Bibliotecă, laboratoare, sală de sport, ateliere, internet

• Internat pentru elevi

• Cantină și spații pentru activități extracurriculare

• Transport școlar organizat din satele învecinate

Beneficii:

• Educație completă și egală pentru toți copiii

• Profesori motivați și stabili

• Economii de scară față de întreținerea a sute de școli satesti-muzeu

• Eliminarea inechităților dintre rural și urban

• O Românie educată cu adevărat, nu doar pe hârtie

Aceasta solutie este mentionata si de ministrul David, dar din ce am inteles doreste sa o lase in grija autoritatilor locale. Eu unul am vazut-o in functiune in Canada in zone de urban mic in urma cu mai mult de douazeci de ani.

Mai corect ar trebui lansat un program național de campusuri regionale educaționale

• Alocare bugetară de la Ministerul Educației + fonduri europene

• Parteneriate cu ONG-uri, companii și autorități locale.

  Eu unul cred ca la inceput, pana la dezvoltarea si aprobarea unui standard si tipologii de campus, nu cred ca poti lasa initiativa la nivel local.Trebuie conturat un poiect national care, dupa aceea , poate fi implementat la nivel local in functie de specificul fiecarei zone.

Trebuie sa ne apucam de treaba maine .Desi exista multe probleme si restrictii bugetare nu mai avem timp. Demararea si aprobarea unui plan si a unui proiect nu cred ca ne poate costa foarte mult.Copiii si tara nu mai pot astepta o generatie.

O Românie educată începe cu România rurală salvată.